E toaca Ta! A început să bată!
Foaie de suflet şi de cuget pentru tot creştinul
Toaca
Maică Matrona
 [video] "Ecumenismul e pentru că nu ne apărăm credinţa, iar dacă nu ne apărăm credinţa - ne pecetluiesc". Adunare generală. “Invazia microcipurilor în Moldova. Cum ne apărăm?” Prot. Anatolie CIBRIC: „În ultima vreme, pe unele forumuri au apărut comentarii provocatoare semnate cu numele meu” [video] Un filmuleţ despre CIPURI şi o întrebare: CIPURILE IMPLANTABILE actuale LE-AŢI ACCEPTA? PATRIARHUL KIRIL ÎI CONSIDERĂ PE CATOLICI ŞI PROTESTANŢI ERETICI. Detalii depsre întâlnirea delegaţiei Mitropoliei Moldovei cu arhiep. Teognost EREZIA STRÂNSĂ CU UŞA ÎŞI ARATĂ COLŢII. Primele informaţii despre întâlnirea delegaţiei Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove cu arhiepiscopul Teognost [video] Conferinţă de presă la tema reacţiei ierarhiei BORu la Scrisoarea Deschisă a Creştinilor Ortodocşi din Moldova Creştinii ortodocşi către reprezentaţii Ministerului Sănătăţii: „Nu vă credem!” [video] Un grup de ONG-uri cer modificarea legislaţiei privind vaccinarea copiilor Conferinţă şi protest spontan împotriva vaccinării obligatorii [video] Ieroschimonahul Rafail (Berestov) Aghioritul la întâlnirea de la Chişinău: „Întreaga Ortodoxie este într-un pericol nemaiauzit!” [video] STRIGĂTOR LA CER: 2006 - Pomenirea papei în catedrala patriarhală din Constantinopol [video] Cuvântarea Părintelui Anatolie (CIBRIC) despre prigoana începută ACUM în Rusia: "Vine valul cel mare!" [video] PS Iustinian (România): ”Slujitorii altarelor, să luăm ATITUDINE! Poporul intuiește ceva...” Scrisoarea deschisă a creştinilor ortodocşi din Moldova către Patriarhul Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii [ACTUALIZAT]  DRUMUL CRUCII în jurul Chişinăului [FOTO/VIDEO - actualizat, 17 iulie]  [IMPORTANT, VIDEO] Părintele Rafail (BERESTOV) de la Athos susţine Scrisoarea creştinilor ortodocşi din Moldova către Patriarhul Kiril  Stareţul Rafail (Berestov) de la Athos: "Nu se mai poate tăcea!" [foto] 23iunie. Moldova, binecuvântată de Dumnezeu!  [video] Părintele Arsenie (Papacioc): "Pentru adevăr trebuie să ştii să mori" Sf. Simeon Noul Teolog: Pogorârea în noi a Sfântului Duh - condiţia mântuirii  Mass-media (ne) moldovenească prigoneşte tot ce e creştinescArhiepiscopul Averchie (Tauşev): "Să fim adevăraţi creştini ortodocşi, nu modernişti" Cuv. Kukşa al Odesei: "Staţi în credinţa ortodoxă până la ultima suflare!" Pr. Dionisie Ignat: "Dacă au înşelat pe capii Bisericii, sigur... s-a terminat, e sfârşitul"  
românăрусский
Legături externe

rss


Scara spre Cer


Banerul nostru:

toaca_139


Nr. 6, iunie 2009
Povestea racilor fierţi
Ştiri și Publicații
Toate ştirile şi publicaţiile>>

Pag 6 Ra 200Înainte de intrarea în noul colectiv[ism], (în Uniunea Europeană, n. red.) îmi bǎteam gura degeaba, spunând cǎ intrǎm într-o mare înşelǎciune. Dupǎ ce omul mǎ asculta, îmi replica: „eu cred cǎ o sǎ fie bine". Acest optimism era o iluzie prezentǎ la majoritatea. O opoziţie la acest curent? Nu, procentul celor care susţineau aderarea era zdrobitor, iar aceasta este o primǎ asemǎnare cu epoca de aur când ne amintim cu toţii de majoritatea în alegeri a mult iubitului. De ce mǎ încǎpǎţânam sǎ nu le dau dreptate optimiştilor? Pentru cǎ era şi este imposibil sǎ aşteptǎm binele de la nişte persoane care Îl neagǎ pe Dumnezeu.

Dacǎ este adevǎrat cǎ majoritatea parlamentarilor sunt masoni, atunci îi înţeleg şi le dau dreptate celor care nu vor sǎ se ducǎ la vot, oricine ar candida; prin votul nostru ne facem pǎrtaşi cu fǎrǎdelegea. Poate mǎ veţi întreba ce are politica cu credinţa. Pǎi are, pentru cǎ este vorba de turma noastrǎ pe care o pǎstorim şi pentru care o sǎ dǎm seama. Nu este acelaşi lucru dacǎ stǎpânirea este pǎgânǎ sau dacǎ este credincioasǎ. Simplul fapt ca un domnitor sǎ fie credincios are un impact uriaş asupra credinţei în ţara respectivǎ. Apǎrând ţara, el apǎrǎ de fapt credinţa. Priviţi la ţǎrile ocupate de turci şi veţi vedea cǎ unele din ele, înainte de ocupaţie erau majoritar creştine, iar dupǎ ocupaţie, au devenit majoritar musulmane. Conteazǎ enorm ca un domnitor sǎ fie credincios. În vechime popoarele aveau (sau li se impunea) credinţa domnitorului. Dacǎ împǎratul era pǎgân, tot poporul se închina la idoli; dacǎ împǎratul era eretic, poporului i se impunea erezia; dacǎ împǎratul se convertea la creştinism, poporul se boteza împreunǎ cu el. Iatǎ cât de mult conteazǎ credinţa sau necredinţa unui împǎrat. Poate vom spune cǎ nu mai sunt actuale aceste lucruri, însǎ nu putem sǎ negǎm rolul uriaş pe care îl au cei ce conduc ţara, pozitivismul sau negativismul pe care ei îl promoveazǎ în funcţie de credinţa sau necredinţa lor. Buna sau reaua lor credinţǎ nu o cunoaştem din prezenţa lor la bisericǎ, pentru cǎ şi anticrist va fi prezent în bisericǎ, ci se va cunoaşte dupǎ roadele lor. Când un reprezentant de frunte, deşi vine la bisericǎ, pledeaza pentru desfǎşurarea marşului homosexualilor, în mod normal el nu ar mai trebui primit în bisericǎ.

Antihrist va vrea un popor cu înclinaţii satanice, de aceea se încearcǎ (şi se reuşeşte din pǎcate) schimbarea mentalitǎţii oamenilor. Prin televizor, prin liberalizarea desfrâului, prin tolerarea şi chiar promovarea pǎcatelor strigǎtoare la cer, încǎ de pe acum oamenii sunt pregǎtiţi pentru primirea lui antihrist.

Spunea cineva cǎ diferenţa între actualul şi fostul regim este doar modul în care ni se sucesc minţile. Am citit şi o povestioarǎ cu referire la acest subiect, care este un fel de reţetǎ: reţeta racilor fierţi. Racii se pot fierbe în douǎ moduri: se aruncǎ direct în apa clocotitǎ sau se fierb lent punându-se în apǎ rece. Modul de preparare este diferit, rezultatul însǎ este acelaşi: raci fierţi. Aceasta este şi diferenţa între vechiul regim comunist şi cel actual. Primii s-au impus forţat: cei ce se împotriveau erau ucişi, duşi în Siberia, bǎgaţi în temniţǎ. Regimul de acum a luat-o încetişor, însǎ merge în aceiaşi direcţie: spre dictaturǎ. Bineînţeles, nu mǎ refer la regimul de la noi, care nu mai poate face mare lucru, deoarece s-au vândut şi ne-au vândut altora. Restricţiile nu vor întârzia sǎ aparǎ şi, pentru cǎ unde-i lege nu-i tocmealǎ, iatǎ cǎ se sfârşi şi libertatea. Bieţii raci, care simt cum apa se încǎlzeşte, nu vǎd nici o ieşire şi nici cale de întoarcere. Închinǎciune ţie, nouǎ dictaturǎ, sau mucenicie.

Se spune cǎ rǎul trebuie tǎiat de la rǎdǎcinǎ, aşa cǎ cei care se fac cǎ condamnǎ comunismul, ar trebui sǎ nu se facǎ cǎ nu ştiu cǎ acesta a fost adus din occident. Occidentalii l-au trimis pe Lenin în Rusia în speranţa cǎ prin frǎmântǎrile interne ce urmau ca acesta sǎ le declanşeze în Rusia, Rusia sǎ slǎbeascǎ iar ei sǎ o poatǎ învinge. Un fel de virus introdus în corpul duşmanului. La fel şi în România, după lovitura de stat din 1989, strǎinii s-au instalat în ceea ce tot ei au dǎrâmat.

Fiara roşie care se scoalǎ iarǎşi, nu întârzie sǎ-şi arate culoarea. În loc de colectiv se cheamǎ uniune, în loc de duşmani ai ţǎrii apar teroriştii (care dacǎ nu existǎ, trebuie inventaţi, pentru ca dictatura sǎ se motiveze) şi scenariile ipocrite din timpul comunismului, în care totul trebuia sǎ arate bine, nu întârzie sǎ aparǎ. Merele pǎdureţe nu mai au ce cǎuta la vânzare, se supǎrǎ „mult iubitul". Animalele sǎ fie doar din astea mari şi grase care dau câte trei gǎleţi de lapte şi care zâmbesc când deschizi uşa fermei. Pentru aceasta partidul face însǎmânţǎri speciale. Ar vrea ca şi omul sǎ fie scos dupǎ „încrucişǎrile" „specialiştilor", şi iatǎ cǎ a înviat Hitler. Iatǎ de ce nu-i gǎseau ǎştia osemintele. A aşteptat timpul potrivit pentru a reaparea în viaţa de zi cu zi.

Minciuna caracteristică perioadei comuniste, acum ia dimensiuni colosale. Atunci ne minţeau cu producţia la hectar, acum se încearcă schimbarea istoriei, prin finanţarea unor descoperiri arheologice mincinoase. Atunci, cei care nu erau de-ai lor erau înlăturaţi cu forţa; acum sunt înlăturaţi prin înşelăciune: se creează o mare criză, în care, cei care nu sunt, sau nu intră în sistem, vor rămâne la pământ. Atunci se decorau vitrinele cu alimente, la venirea tovarăşului; acum se pregăteşte un spectacol uriaş, bazat pe ultimele descoperiri, în care oamenii să se uite cu gura căscată, la simulările noii dictaturi. Iar în locul carnetelor roşii, vor fi cipurile, care vor fi pecetea dictaturii.

Iar noi, fraţilor raci, sǎ ne bucurǎm pânǎ nu se înfierbântǎ apa, sau mai bine sǎ ne pregǎtim pentru viaţa cealaltǎ, cǎci pe pǎmânt aşa va fi o strâmtoare, încât nimeni nu va mai vrea sǎ rǎmânǎ aici.

Ierom. Ioan BULIGA

Comentarii

2009-07-07 20:49:27
Teodor

Bun articol! Bravo!

2009-07-14 09:46:30
laleaua neagra

Va admir curajul.Bun articol.As dori sa stiu de ce manastire apartine ierom.IoanB.

Lăsaţi un comentariu

ATENŢIE: Redacţia îşi asumă dreptul de a suprima comentariile deplasate.