E toaca Ta! A început să bată!
Foaie de suflet şi de cuget pentru tot creştinul
Toaca
Maică Matrona
 [video] "Ecumenismul e pentru că nu ne apărăm credinţa, iar dacă nu ne apărăm credinţa - ne pecetluiesc". Adunare generală. “Invazia microcipurilor în Moldova. Cum ne apărăm?” Prot. Anatolie CIBRIC: „În ultima vreme, pe unele forumuri au apărut comentarii provocatoare semnate cu numele meu” [video] Un filmuleţ despre CIPURI şi o întrebare: CIPURILE IMPLANTABILE actuale LE-AŢI ACCEPTA? PATRIARHUL KIRIL ÎI CONSIDERĂ PE CATOLICI ŞI PROTESTANŢI ERETICI. Detalii depsre întâlnirea delegaţiei Mitropoliei Moldovei cu arhiep. Teognost EREZIA STRÂNSĂ CU UŞA ÎŞI ARATĂ COLŢII. Primele informaţii despre întâlnirea delegaţiei Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove cu arhiepiscopul Teognost [video] Conferinţă de presă la tema reacţiei ierarhiei BORu la Scrisoarea Deschisă a Creştinilor Ortodocşi din Moldova Creştinii ortodocşi către reprezentaţii Ministerului Sănătăţii: „Nu vă credem!” [video] Un grup de ONG-uri cer modificarea legislaţiei privind vaccinarea copiilor Conferinţă şi protest spontan împotriva vaccinării obligatorii [video] Ieroschimonahul Rafail (Berestov) Aghioritul la întâlnirea de la Chişinău: „Întreaga Ortodoxie este într-un pericol nemaiauzit!” [video] STRIGĂTOR LA CER: 2006 - Pomenirea papei în catedrala patriarhală din Constantinopol [video] Cuvântarea Părintelui Anatolie (CIBRIC) despre prigoana începută ACUM în Rusia: "Vine valul cel mare!" [video] PS Iustinian (România): ”Slujitorii altarelor, să luăm ATITUDINE! Poporul intuiește ceva...” Scrisoarea deschisă a creştinilor ortodocşi din Moldova către Patriarhul Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii [ACTUALIZAT]  DRUMUL CRUCII în jurul Chişinăului [FOTO/VIDEO - actualizat, 17 iulie]  [IMPORTANT, VIDEO] Părintele Rafail (BERESTOV) de la Athos susţine Scrisoarea creştinilor ortodocşi din Moldova către Patriarhul Kiril  Stareţul Rafail (Berestov) de la Athos: "Nu se mai poate tăcea!" [foto] 23iunie. Moldova, binecuvântată de Dumnezeu!  [video] Părintele Arsenie (Papacioc): "Pentru adevăr trebuie să ştii să mori" Sf. Simeon Noul Teolog: Pogorârea în noi a Sfântului Duh - condiţia mântuirii  Mass-media (ne) moldovenească prigoneşte tot ce e creştinescArhiepiscopul Averchie (Tauşev): "Să fim adevăraţi creştini ortodocşi, nu modernişti" Cuv. Kukşa al Odesei: "Staţi în credinţa ortodoxă până la ultima suflare!" Pr. Dionisie Ignat: "Dacă au înşelat pe capii Bisericii, sigur... s-a terminat, e sfârşitul"  
românăрусский
Legături externe

rss


Scara spre Cer


Banerul nostru:

toaca_139


Nr. 4, aprilie 2009
Paştele în lagărul de la Solovăţ
Ştiri și Publicații
Toate ştirile şi publicaţiile>>

Solovat CruceaPublicăm câteva impresii despre sărbătorirea Învierii Domnului în biserica veche din cimitirul lagărului. Aceasta a fost unica slujbă de Paşti săvârşită la Solovăţul transformat în închisoare.

1Arhiepiscopul Ilarion (Troiţki) (ulterior canonizat ca nou mucenic) a obţinut învoire de a participa la slujbă nu numai pentru slujitorii altarului, ci şi pentru ceilalţi deţinuţi. A convins şeful lagărului să împrumute pentru o noapte steagurile, crucile şi potirele din muzeu, dar a uitat să ceară şi veşmintele. Să intervină a doua dată nu mai era posibil. Dar am depăşit această situaţie. L-am chemat de urgenţă pe cunoscutul spărgător, prietenul nostru Volodea Bedrut. În timp ce glumeţul Glubokovski sustrăgea atenţia directorului muzeului Vasika Ivanov cu pătăranii, Bedrut lucra în sudoarea frunţii şi, din scrinuri şi vitrine, erau scoase veşmintele scumpe, între care epitrahilul mitropolitului Filip Klâcev. Dimineaţa totul a fost pus la loc în acelaşi mod.

Această slujbă a fost unică în felul său. Zeci de episcopi au mers în fruntea procesiunii pascale. Sfeşnicele vechi ardeau aidoma unor flori nemaivăzute ale Sfintei Nopţi, lumina lor licărind pe steagurile cu chipul Mântuitorului şi al Preacuratei Maicii Lui.

Nu au bătut clopotele: ultimul clopot, rămas după devastarea mănăstirii din 1921, a fost scos în 1923. Dar, cu mult înainte de miezul nopţii, şiruri nesfârşite de umbre sure au început să se strecoare spre biserică de-a lungul zidului construit din pietre enorme al cremlinului, de-a lungul turnurilor severe. Puţini de tot au reuşit să intre în biserică. Nu au încăput nici măcar clericii, fiindcă atunci, la Solovăţ, erau peste 500 de slujitori ai altarului.

Din porţile larg deschise ale vechii biserici, strălucind cu mii de culori, a pornit o procesiune nemaiîntâlnită. Înconjuraţi de sfeşnice şi făclii, mergeau şaptesprezece episcopi în veşminte, peste 200 de ierei şi tot atâţia călugări, iar, după ei, - nesfârşitele rânduri de deţinuţi, ale căror inimi şi cugete, în acea noapte minunată, erau îndreptate spre Hristos-Mântuitorul. Sărbătoreşte au ieşit din uşile bisericii strălucitoarele steaguri, cusute de meşterii Marelui Novgorod, într-un impresionant joc de lumini ardeau făcliile-sfeşnice dăruite mănăstirii de un doge din Veneţia, eliberate din întuneric, au înflorit sfintele mantii şi văluri, brodate de degetele subţiri ale prinţeselor din Moscova.

Hristos a înviat!

Puţini au auzit cuvintele Bunei Veşti, spuse în biserică, dar toţi le-au simţit cu inima şi, deasupra tăcerii înzăpezite, ca un val zgomotos, triumfând sub cupola de foc a cerului aureolat, s-a răspândit răspunsul: „Adevărat a înviat!".

Şi-au făcut semnul crucii condamnaţii la moarte din adâncul celulelor. Cuvintele făgăduinţei Vieţii Veşnice au fost şoptite de buzele albe şi sângerânde ale bolnavilor de scorbut. Cu cântarea biruitoare despre călcarea, înfrângerea morţii mergeau cei care în fiecare clipă erau ameninţaţi de ea. Cânta toată lumea.

Corul triumfător al celor „din mormânturi" slăvea şi înălţa viitoarea lor înviere - inevitabilă şi de neoprit de forţele răului. Şi se ridicau pereţii închisorii clădiţi cu mâini mânjite de sânge. Sângele vărsat în numele Dragostei dăruieşte viaţă veşnică şi plină de bucurie. Chiar dacă trupul tânjeşte în închisoare, Duhul este liber şi veşnic. Nu există nici o putere care l-ar putea stinge. Duhul nu poate fi ferecat - el va învia în viaţa cea veşnică a Binelui şi a Luminii!

„Hristos a înviat din morţi...", cântau cu toţii: şi bătrânul general, care abia mergea, şi uriaşul belarus, şi cei care au uitat cuvintele rugăciunii, şi cei care, poate, le-au luat în deşert... Ca o mare putere a veşnicului şi nestinsului Adevăr răsunau ele în acea noapte - „...şi celor din mormânturi viaţă dăruindu-le!". Bucuria nădejdii cuprindea inimile chinuite ale deţinuţilor. Suferinţele şi închisoarea sunt vremelnice şi nu veşnice. Iar viaţa Duhului Luminos al lui Hristos este fără de sfârşit. Vom muri, dar vom învia din morţi. S-au risipit pereţii, care separau cândva cinovnicul din Peterburg de ţăranul din Kaluga, cneazul-rurik de simplul Ivan. În cenuşa învechită a orbirii, grijii de multe şi a minciunii s-au aprins scânteile Veşniciei şi ale Luminii Dumnezeieşti.

Hristos a înviat!

Boris ŞIREAEV

În imagine: Mesteacănul în formă de cruce de pe insula pătimirii

Lăsaţi un comentariu

ATENŢIE: Redacţia îşi asumă dreptul de a suprima comentariile deplasate.