E toaca Ta! A început să bată!
Foaie de suflet şi de cuget pentru tot creştinul
Toaca
Maică Matrona
 [video] "Ecumenismul e pentru că nu ne apărăm credinţa, iar dacă nu ne apărăm credinţa - ne pecetluiesc". Adunare generală. “Invazia microcipurilor în Moldova. Cum ne apărăm?” Prot. Anatolie CIBRIC: „În ultima vreme, pe unele forumuri au apărut comentarii provocatoare semnate cu numele meu” [video] Un filmuleţ despre CIPURI şi o întrebare: CIPURILE IMPLANTABILE actuale LE-AŢI ACCEPTA? PATRIARHUL KIRIL ÎI CONSIDERĂ PE CATOLICI ŞI PROTESTANŢI ERETICI. Detalii depsre întâlnirea delegaţiei Mitropoliei Moldovei cu arhiep. Teognost EREZIA STRÂNSĂ CU UŞA ÎŞI ARATĂ COLŢII. Primele informaţii despre întâlnirea delegaţiei Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove cu arhiepiscopul Teognost [video] Conferinţă de presă la tema reacţiei ierarhiei BORu la Scrisoarea Deschisă a Creştinilor Ortodocşi din Moldova Creştinii ortodocşi către reprezentaţii Ministerului Sănătăţii: „Nu vă credem!” [video] Un grup de ONG-uri cer modificarea legislaţiei privind vaccinarea copiilor Conferinţă şi protest spontan împotriva vaccinării obligatorii [video] Ieroschimonahul Rafail (Berestov) Aghioritul la întâlnirea de la Chişinău: „Întreaga Ortodoxie este într-un pericol nemaiauzit!” [video] STRIGĂTOR LA CER: 2006 - Pomenirea papei în catedrala patriarhală din Constantinopol [video] Cuvântarea Părintelui Anatolie (CIBRIC) despre prigoana începută ACUM în Rusia: "Vine valul cel mare!" [video] PS Iustinian (România): ”Slujitorii altarelor, să luăm ATITUDINE! Poporul intuiește ceva...” Scrisoarea deschisă a creştinilor ortodocşi din Moldova către Patriarhul Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii [ACTUALIZAT]  DRUMUL CRUCII în jurul Chişinăului [FOTO/VIDEO - actualizat, 17 iulie]  [IMPORTANT, VIDEO] Părintele Rafail (BERESTOV) de la Athos susţine Scrisoarea creştinilor ortodocşi din Moldova către Patriarhul Kiril  Stareţul Rafail (Berestov) de la Athos: "Nu se mai poate tăcea!" [foto] 23iunie. Moldova, binecuvântată de Dumnezeu!  [video] Părintele Arsenie (Papacioc): "Pentru adevăr trebuie să ştii să mori" Sf. Simeon Noul Teolog: Pogorârea în noi a Sfântului Duh - condiţia mântuirii  Mass-media (ne) moldovenească prigoneşte tot ce e creştinescArhiepiscopul Averchie (Tauşev): "Să fim adevăraţi creştini ortodocşi, nu modernişti" Cuv. Kukşa al Odesei: "Staţi în credinţa ortodoxă până la ultima suflare!" Pr. Dionisie Ignat: "Dacă au înşelat pe capii Bisericii, sigur... s-a terminat, e sfârşitul"  
românăрусский
Legături externe

rss


Scara spre Cer


Banerul nostru:

toaca_139


Numărul curent
În urma stelei prin Chişinău
Ştiri și Publicații
Toate ştirile şi publicaţiile>>

fotografie 011 [] copy

Deja al patrulea an consecutiv oraşul Chişinău a fost colindat de o ceată mare de creştini care a vestit Naşterea Mântuitorului lumii, Domnului nostru Iisus Hristos. Colindătorii şi-au urmat calea dintr-un capăt al oraşului în celălalt, călăuziţi de steaua Bethleemului şi icoana sărbătorii. Colindul străbun răsună necontenit trei ore în şir. Cu voci voioase şi pline de bucurie colindătorii au dus vestea despre marele eveniment săvârşit în această zi luminoasă - Naşterea Mântuitorului lumii. Frumoasele colinde, cântate de poporul nostru de-a lungul veacurilor - „O, ce veste minunată", „Trei păstori", „Steaua sus răsare" ş.a. - au răsunat triumfal pe arterele principale ale capitalei Moldovei. Cu toate că era o zi geroasă de ianuarie, cele peste trei ore de colind neîntrerupt, au încălzit sufletele colindătorilor şi au bucurat orăşenii care au avut frumoasa ocazie să fie colindaţi de această procesiune sărbătorească. În această minunată zi sufletele primenite de post şi rugăciune, Îl primesc cu dragoste pe Pruncul Dumnezeeiesc, dorind să-I slujească şi să-L urmeze.

Colindul de Crăciun prin Chişinău este o latură a Sfintei Cruci, care se întregeşte de Învierea Domnului prin procesiunea închinată Sărbătorii Sărbătorilor. mai departe>>

Liberi ori slobozi?

Vrem să fim liberi şi nu slobozi, adică prinşi cu frânghii diabolice de ţăruşul lui antihrist. Acum, culmea!, sistemul de identificare (numerotare) a cetăţenilor se extinde şi asupra animalelor. E salutar că nedumerirea şi indignarea creştinilor e susţinută de ÎPS Vladimir care a sesizat, în acest sens, Ministerul Agriculturii.

Publicăm răspunsul dlui Ruslan Ciobanu, director al Întreprinderii de Stat "Registrul Animalelor" (nr. 249 din 22.12.08), aflate în subordinea acestui minister, din care se desprinde posibilitatea evitării codificării animalelor: mai departe>>

România, ţară ortodoxă, face PRIMA pasul apostatic către paşapoartele biometrice

În spatele sistemului perfect al cărţii de credit, al codului de bare, realizat prin computer, se ascunde o dictatură universală, se ascunde sclavia, robia faţă de antihrist.
Cuviosul Paisie Aghioritul

barcode2

În România se introduc paşapoartele cu cipuri electronice care conţin datele biometrice deşi a fost dovedită deja nesiguranţa acestora. Bineînţeles politicienii români s-au conformat supuşi, România fiind singura ţară din lume care a implementat direct ambele sisteme de identificare (facială şi amprente digitale). Primii care vor primi acest tip de paşaport vor fi locuitorii judeţului Ilfov, urmând ca până în 30 iunie sistemul să fie funcţional în toată ţara.

Elementul de noutate al paşaportului biometric este introducerea unui cip care include datele personale ale deţinătorului. mai departe>>

Vino şi vezi adevărul!

Ne povestea avva Gheorghe, preotul chinoviei Sholarilor, că în Manadia trăia un bătrân tare sârguitor; era însă simplu la credinţă şi se împărtăşea oriunde se găsea fără nici o deosebire. Într-o zi s-a arătat un înger al lui Dumnezeu spunându-i:

- Spune-mi mie, bătrânule, dacă vei muri, cum voieşti să te îngroape pe tine, oare ca egiptenii, sau ca armenii, sau ca ereticii, ori ca ierusalimlenii? (adică ortodocşii - n.n.).
- Nu ştiu, i-a răspuns bătrânul.

- Gândeşte-te, i-a spus atunci îngerul, şi am să vin peste trei săptămâni să-mi spui. mai departe>>

Planurile sioniştilor: Criza economică generală

the_puppeteer copy

"Creştinii aproape că au pierdut obişnuinţa de a gândi fără ajutorul sfaturilor noastre ştiinţifice. Iată de ce ei nu văd trebuinţa grabnică de a face ceea ce vom face noi atunci când ne va fi sosit domnia şi anume de a propovădui în şcolile primare singura ştiinţă adevărată, care e cea dintâi dintre toate ştiinţele ordinii sociale, ale vieţii omeneşti şi ale existentei sociale, ştiinţa care arată diviziunea muncii şi împărţirea oamenilor în clase şi condiţii deosebite.

Trebuie ca fiecare să ştie că niciodată nu poate exista egalitate în urma deosebitelor feluri de munca la care sunt supuşi oamenii, că nu pot fi toţi deopotrivă răspunzători înaintea legii; că, de pildă, răspunderea nu e aceeaşi pentru acela care nu aduce atingere decât cinstei lui proprii. Adevărata ştiinţă a ordinii sociale, în taina căreia noi nu lăsam să pătrundă creştinii, ar arăta tuturor că locul şi munca fiecăruia trebuie să fie diferită, pentru a nu fi un izvor de încurcături în urma lipsei de potrivire dintre educaţie şi muncă. Învăţând această ştiinţă (şi încă din şcolile primare) popoarele se vor supune de bună voie puterilor şi ordinii sociale stabilite de către ei în Stat. Dimpotrivă însă, în starea de azi a ştiinţei, aşa cum am făurit-o noi, poporul încrezându-se orbeşte în cuvântul tipărit nutreşte, în urma neadevărurilor pe care le crede şi cu care îi întreţinem prostia, o ură împotriva tuturor poziţiilor pe care le crede a fi deasupra lui, deoarece el nu înţelege importanţa fiecărei poziţii sociale. mai departe>>

Despre duhul indiferenţei faţă de adevăr

i-741

În ultimele sale scrieri Cuviosul Nil Izvorâtorul de Mir spune că înainte de sfârşitul lumii „oamenii vor deveni mai vicleni decât dracii". Dacă vorbirea omului e vicleană, comportamentul - nefiresc, atunci el este gol duhovniceşte, într-un astfel de om personalitatea (chipul lui Dumnezeu) este alungată de masca vicleniei. Atitudinea uşuratică şi superficială faţă de viaţă - este boala veacului nostru. Cuvintele au degenerat, au degenerat şi s-au înviclenit oamenii. Oriunde, chiar şi la mulţi creştini, se observă indiferenţa faţă de adevăr, absenţa seriozităţii, profunzimii. Se poate spune că lumea modernă se îneacă în tonul său glumeţ.

„Vai vouă celor ce astăzi râdeţi, că veţi plânge şi vă veţi tângui", ne preîntâmpină Domnul (Luca 6, 25). Omul molipsit de duhul ironiei şi al indiferenţei faţă de adevăr nu poate să se roage „în duh şi adevăr" (Ioan 4, 23-24), fiindcă nu se poate ruga „cu toată seriozitatea", adică din toată inima, cu rugăciunea atentă, personală, în care ar participa întreaga lui persoană; pentru că „Tatăl astfel de închinători Îşi doreşte" (Ioan 4, 23).

„Dacă te rogi, dacă iubeşti, dacă suferi atunci eşti om", deseori repeta marele filozof rus A. F. Losev (1893-1988). Duhul modern superficial nu-i permite omului să se roage, îl dezvaţă să iubească (cu dragoste duhovnicească) şi îl îndeamnă mai departe>>

Rugăciune împotriva lui antihrist

Izbăveşte-mă, Doamne, de ademenirea mârşavului şi vicleanului antihrist, timpul căruia se apropie, şi mă adăposteşte de mrejele lui în pustia tainică a mântuirii Tale. Dă-mi tărie şi bărbăţie neclintită să mărturisesc numele Tău cel Sfânt, să nu dau îndărăt de frica diavolească, să nu mă lepăd de Tine, Mântuitorul şi Răscumpărătorul meu, de Sfânta Ta Biserică!

Doamne, dă-mi, Te rog, ziua şi noaptea, plângere şi lacrimi pentru păcatele mele şi fii milostiv în ceasul Straşnicei Tale Judecăţi! Amin.

Alcătuită de Cuv. Anatolie de la Optina mai departe>>

Valeriu Gafencu: VIAŢA NU ARE NICI UN SENS FĂRĂ HRISTOS!

sf-valeriu

Valeriu Gafencu (24.12.1921 - 18.02. 1952), numit de N. Steinhardt "sfântul închisorilor" s-a născut în comuna Sîngerei, judeţul Bălţi. Student în anul II al Facultăţii de Drept din Iaşi, în 1941, a fost arestat pentru apartenenţa sa la Frăţiile de Cruce şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică.

În închisoare Valeriu Gafencu începe a se concentra foarte puternic, cu toată fiinţa, asupra vieţii spirituale, trăieşte în rugăciune, practică rugăciunea inimii şi îi îndeamnă şi pe alţii să o facă. Avea multă dragoste, se dăruia lui Hristos şi celor din jur.

Avea o bucurie şi o fineţe sufletească pe care doar la copiii fără prihană o mai găsim. Se înveselea de o floare cât de mică, dăruia buchete de flori colegilor din închisoare, scria şi compunea cântece cu caracter duhovnicesc care, în zilele noastre, se cântă prin mănăstiri.

A murit la 18 februarie 1952 în sanatoriul-închisoare de la Târgu Ocna, unde fusese adus în stare fizică foarte gravă din anul 1949. Cu două săptămâni înainte, a ştiut data exactă a morţii sale.

Publicăm câteva cugetări şi îndrumări duhovniceşti din scrisorile adresate surorilor sale Valeria, Eleonora şi Elisabeta. mai departe>>

Arhimandritul Justin Pârvu: Este vremea muceniciei!

Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi!

Iubiţi fii ortodocşi ai acestui neam!

067-parintele-iustin-parvu-manastirea-petru-voda

Cu multă durere şi îngrijorare vin să vă adresez aceste cuvinte, pentru care mă simt dator în faţa lui Dumnezeu şi conştiinţa şi inima nu mă lasă să trec nepăsător pe lângă acest val primejdios care s-a ridicat să înghită toată suflarea omenească, chiar şi pe cei aleşi, de este cu putinţă. Nu în calitatea mea de biet monah, ascuns într-un vârf de munte, era să vă aduc la cunoştinţă aceste pericole ce se ivesc asupra Bisericii lui Hristos, în primul rând, ci a arhipăstorilor, mai marii acestei Biserici. Dar dacă ei trec aceste lucruri sub tăcere, având preocupări mai de seamă decât are acest popor, eu nu pot să trec cu vederea glasul vostru, al celor care aţi rămas credincioşi cuvântului Evangheliei lui Hristos, aţi aşteptat şi mi-aţi cerut cuvântul în privinţa acestor realităţi dureroase în care ne aflăm.

De aceea, fiii mei, vin şi vă spun că a sosit ceasul să-L preaslăvim pe Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, singurul Dumnezeu adevărat. Nu credeam că voi trăi să văd şi eu începutul acestor vremuri de durere, apocaliptice - dar iată că mânia lui Dumnezeu a venit mai degrabă asupra noastră, pentru toate păcatele şi fărădelegile pe care le-am săvârşit. mai departe>>

Îndemnurile Maicii Pelagheia din Reazan

2498_d

Maica Pelagheia spunea despre importanţa deosebită a Sfintei Împărtăşanii din Joia Mare că, de s-ar întâmpla prigoană, cu harul acestei Sfinte Împărtăşanii poţi rezista trei ani.

Pentru agonisirea tăriei şi a neclintirii în credinţă să ne rugăm în faţa icoanelor „Vladimirskaia", „Grebnevskaia", proorocului Amos, poorocului Daniel (el dăruieşte rugăciunea buzelor), Cuv. Simeon Stâlpnicul, Sf. Apostol Pavel şi Fericitului Augustin (ambii încă dăruiesc cunoştinţe, minte deosebită şi ajută copiilor la învăţătură).

Maica Domnului prin chipul Său „Izvorul de viaţă dătător" dăruieşte har pentru cunoaşterea adevărului.

De orice lucru straşnic - Sf. Mc. Bonifatie.

Pentru iertarea păcatelor grozave - Mântuitorului, înaintea icoanei Maicii Domnului „Aflarea celor pierduţi", Sf. Arh. Mihail, Drept. Iosif Logodnicul, Drept. Simeon de Dumnezeu Primitorul, Sf. Ap. Petru şi Pavel, Sf. Părinte Ierarh Nicolaie, M. Făcător de Minuni, tuturor sfinţilor.

Pentru izbăvirea de necazuri, scârbe şi pieire - înaintea sfintei icoane „Izbăvitoarea".
De toate bolile - la icoana „Tămăduitoarea", Sf. Arhanghel Rafail, Drept. Simeon de Dumnezeu Primitorul, Sf. Sfinţitul Mc. Pancratie, Cuv. Serafim de la Sarov şi de citit cât mai des psalmul 26 (de 40 de ori nu mai puţin de trei nopţi la rând). mai departe>>

Psalmul 26

Domnul este luminarea mea şi Mântuitorul meu: de cine mă voi teme;

Domnul este scutitorul vieţii mele: de cine mă voi înfricoşa;

Când se vor apropia asupra mea cei ce-mi fac rău, ca să mănânce cărnurile mele, cei ce mă necăjesc şi vrăjmaşii mei, aceia au slăbit şi au căzut.

De s-ar rândui asupra mea tabără, nu se va înfricoşa inima mea. mai departe>>

Obiecte – multe, bucurie – puţină

Dostoevsky_1872Cuvintele genialului scriitor rus scrise mai mult de un secol în urmă, sunt actuale astăzi ca niciodată, astăzi când scopul vieţii a devenit o necontenită goană după vânt. Un tsunami al consumismului care şterge tot ce-i iese în cale: orice idee de omenie, de bun simţ, de suflet şi credinţă, a pus stăpânire pe întreaga omenire. Panourile cu fete dezbrăcate, televizorul cu dictatura lui vicleană, abisul internetului au devenit instrumente de tortură a celor ce vor să urmeze calea pocăinţei, calea ce duce spre mântuire. În această luptă inegală să nu obosim a-L chema pe Domnul în ajutor, căci numai cu puterea Lui vom putea scutura de pe noi lanţurile ce trag omenirea spre iad.

„În ultima vreme, îndeosebi, omenirea a proclamat libertatea şi ce vedem în această libertate a lor: doar robie şi sinucidere! Fiindcă lumea zice: „Ai necesităţi, trebuie să ţi le satisfaci; pentru că ai aceleaşi drepturi ca şi cei mai de seamă şi mai bogaţi oameni. Nu te teme să-ţi satisfaci necesităţile, ba chiar înmulţeşte-le", - iată actuala învăţătură a lumii. Şi în asta (oamenii) văd libertatea. Şi ce reiese până la urmă din acest drept de înmulţire a necesităţilor? La cei bogaţi vedem izolare şi sinucidere duhovnicească, iar la cei săraci - invidie şi ucidere, deoarece drepturi li s-au dat, iar mijloace pentru a-şi satisface necesităţile nu li s-au indicat. mai departe>>

Viziunea stareţului Antonie

Pe la începutul anilor 70, în vremea oficierii Dumnezeieştii Liturghii, am avut parte de prima viziune. Şi iată cum a fost. În vremea aceea, a început atracţia pe un cap a oamenilor pentru Occident, şi, respectiv, dispăreau trăsăturile proprii slavilor: simplitatea, ospitalitatea, lipsa lăcomiei de bani. Lăcomia banilor, de altfel, este pusă în capul unghiului noii concepţii despre lume, banii şi lucrurile sunt mai presus decât moralitatea, spiritualitatea. Cel mai groaznic s-a întâmplat să fie că modul de viaţă al oamenilor ce-şi zic ortodocşi, adesea, dintre cei care urmăresc cu râvnă rânduielile bisericeşti, devine ca şi a păgânilor din jurul lor! Aceeaşi lipsă de modestie în viaţa de zi cu zi, aceleaşi tendinţe de a face carieră., de a ocupa o poziţie înaltă în societate. mai departe>>

Ghimberul

Recunoscut de asiatici încă din secolul I ca o plantă medicinală cu efecte rapide asupra bolilor reumatice şi digestive, ghimberul (rădăcină de piper alb; plantă erbacee din regiunile subtropicale al cărei rizom are aroma piperului) este studiat şi acum de medici. Când a fost descoperită, rădăcina de ghimber era folosită ca agent antiinflamator şi împotriva senzaţiei de vomă. Specialiştii precizează că mii de ani ghimberul a fost administrat, în special, bolnavilor cu artrită reumatoidă. mai departe>>

Botezul Domnului la Dobrogea

click pentru a vedea reportajul foto complet

Pag 8 fotografie 226 200 []

Procesiunea se îndreaptă spre lacul din preajma bisericii Pantanasa. mai departe>>

Steaua sus răsare

1231851968

Obiectivul aparatului de fotografiat a fixat ceea ce nu s-a văzut cu ochiul liber - soarele în după-amiaza zilei de Crăciun a luat chipul unei stele cu opt colţuri. Anume după o stea de acest fel mergeau în acea zi creştinii de la bisericile din capitala ţării, colindînd oraşul şi orăşenii. „Steaua sus răsare / Ca o taină mare" - cîntarea se revărsa pe arterele principale ale Chişinăului, se înălţa spre vîrfurile blocurilor moderne, se împrăştia în liniştea spaţioasă dintre casele vechi. mai departe>>

Rânduri de aur

Un Prunc Sfânt

Un Prunc Sfânt Se naşte
În noaptea-nstelată
Din Sfânta Fecioară şi
                        Duhul cel Sfânt;
Al Tatălui drept Cuvânt
Coboară azi pe pământ
Făclie pe veci luminată.
În noaptea Crăciunului
                           alb şi senin
O Mamă cu Pruncul la sân,
Curată-n iubire,
Porneşte-n uimire,
Plinindu-se Buna-Vestire,
Pe căi troienite de viscol şi vânt.
Cu sufletul plin de avânt
Veniţi de departe
Cu inimi plecate
Se-nchină Împăratului Sfânt.

Citatul ediţiei

Să avem grijă ca tinerii să fie cuminţi pentru că de la neascultare pornesc toate relele. Cu trecerea timpului un obicei rău devine atât de dăunator, încât nici un sfat, oricât de bun, nu-i mai poate ajuta pe cei ce s-au dedat unui viciu. Aceştia se lasă conduşi de diavol, ca nişte prizonieri, oriunde le dictează. El e cel ce dictează şi le dă tinerilor poruncile pierzatoare, pe care ei le execută cu plăcere, bucurându-se numai de plăcerea prezentă, fără a se gândi nici un moment că e urmată de durere. De aceea vă rog să-i ajutăm pe copiii noştri, ca să nu apese asupra noastră răspunderea pentru faptele lor rele.

Sf . Ioan Gură de Aur


mai departe>>