E toaca Ta! A început să bată!
Foaie de suflet şi de cuget pentru tot creştinul
Toaca
Maică Matrona
 [video] "Ecumenismul e pentru că nu ne apărăm credinţa, iar dacă nu ne apărăm credinţa - ne pecetluiesc". Adunare generală. “Invazia microcipurilor în Moldova. Cum ne apărăm?” Prot. Anatolie CIBRIC: „În ultima vreme, pe unele forumuri au apărut comentarii provocatoare semnate cu numele meu” [video] Un filmuleţ despre CIPURI şi o întrebare: CIPURILE IMPLANTABILE actuale LE-AŢI ACCEPTA? PATRIARHUL KIRIL ÎI CONSIDERĂ PE CATOLICI ŞI PROTESTANŢI ERETICI. Detalii depsre întâlnirea delegaţiei Mitropoliei Moldovei cu arhiep. Teognost EREZIA STRÂNSĂ CU UŞA ÎŞI ARATĂ COLŢII. Primele informaţii despre întâlnirea delegaţiei Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove cu arhiepiscopul Teognost [video] Conferinţă de presă la tema reacţiei ierarhiei BORu la Scrisoarea Deschisă a Creştinilor Ortodocşi din Moldova Creştinii ortodocşi către reprezentaţii Ministerului Sănătăţii: „Nu vă credem!” [video] Un grup de ONG-uri cer modificarea legislaţiei privind vaccinarea copiilor Conferinţă şi protest spontan împotriva vaccinării obligatorii [video] Ieroschimonahul Rafail (Berestov) Aghioritul la întâlnirea de la Chişinău: „Întreaga Ortodoxie este într-un pericol nemaiauzit!” [video] STRIGĂTOR LA CER: 2006 - Pomenirea papei în catedrala patriarhală din Constantinopol [video] Cuvântarea Părintelui Anatolie (CIBRIC) despre prigoana începută ACUM în Rusia: "Vine valul cel mare!" [video] PS Iustinian (România): ”Slujitorii altarelor, să luăm ATITUDINE! Poporul intuiește ceva...” Scrisoarea deschisă a creştinilor ortodocşi din Moldova către Patriarhul Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii [ACTUALIZAT]  DRUMUL CRUCII în jurul Chişinăului [FOTO/VIDEO - actualizat, 17 iulie]  [IMPORTANT, VIDEO] Părintele Rafail (BERESTOV) de la Athos susţine Scrisoarea creştinilor ortodocşi din Moldova către Patriarhul Kiril  Stareţul Rafail (Berestov) de la Athos: "Nu se mai poate tăcea!" [foto] 23iunie. Moldova, binecuvântată de Dumnezeu!  [video] Părintele Arsenie (Papacioc): "Pentru adevăr trebuie să ştii să mori" Sf. Simeon Noul Teolog: Pogorârea în noi a Sfântului Duh - condiţia mântuirii  Mass-media (ne) moldovenească prigoneşte tot ce e creştinescArhiepiscopul Averchie (Tauşev): "Să fim adevăraţi creştini ortodocşi, nu modernişti" Cuv. Kukşa al Odesei: "Staţi în credinţa ortodoxă până la ultima suflare!" Pr. Dionisie Ignat: "Dacă au înşelat pe capii Bisericii, sigur... s-a terminat, e sfârşitul"  
românăрусский
Legături externe

rss


Scara spre Cer


Banerul nostru:

toaca_139


Numărul curent
Sfânta Cruce – simbol al statorniciei în credinţă
Ştiri și Publicații
Toate ştirile şi publicaţiile>>

crucea

Joi, 11 decembrie, în preajma Bisericii în cinstea icoanei Maicii Domnului de la Poceaev (Chişinău, Sculeanca), cu osteneala unui grup de creştini s-a realizat instalarea unei Cruci impunătoare. Acest eveniment a fost consacrat împlinirii a 100 de ani de la sosirea la catedra episcopală din Chişinău şi Hotin a Preasfinţitului Serafim (Ciceagov), fiul duhovnicesc al lui Sf. Ioan din Kronştadt. Prea Sfinţia Sa a desfăşurat la Chişinău o rodnică activitate duhovnicească, printre care şi binecuvântarea traducerii şi editării a mai multor cărţi bisericeşti. mai departe>>

Să stăm în adevăr!

Nevoitorii din trecut se adunau uneori pentru a vorbi pe teme duhovniceşti. Odată, începură să discute care este cea mai de frunte virtute a călugărilor şi nu numai a călugărilor, ci şi a tuturor creştinilor. Du pă ce fiecare şi-a expus părerea, s-a ajuns la concluzia că aceasta este dreapta judecată sau dreapta cugetare. mai departe>>

Patriarhul Alexie al II-lea a plecat la Domnul

Patriarhul 1

Patriarhul Alexie al Rusiei a trecut la Domnul la vârsta de 79 de ani în reşedinţa sa din Peredelkino, nu departe de Moscova. Suferea de ischemie cardiacă şi de astm, iar cu ani în urmă a avut mai multe infarcturi minore de miocard. În octombrie 2002, a ajuns la reanimare, iar tratamentul ulterior a durat un an. Au urmat un accident ischemic şi o pneumonie severă. Fusese recent la o clinică din Germania. În ajunul morţii, pe data de 4 decembrie, de praznicul Intrării Maicii Domului în Biserică Patriarhul Alexie a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturgie în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Kremlin.

Patriarhul Alexie al II-lea (Alexei Mihailovici Rüdiger) s-a născut pe 23 februarie 1929 în capitala Estoniei, Talin. mai departe>>

“Ziua Naţională a Rugăciunii” – semn al apostaziei vremurilor noastre

Pe 7 decembrie, atunci cînd Biserica Ortodoxă o cinsteşte pe Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina, la Chişinău, s-a desfăşurat aşa-numita "Zi Naţională a Rugăciunii", dedicată victimelor traficului de fiinţe umane şi iniţiată de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (filiala din Moldova) în parteneriat cu Coaliţia Interconfesională pentru Prevenirea Traficului de Persoane. Nu miră deloc faptul că iniţiativa acestei manifestaţii a venit din partea unor structuri necreştine care, bineînţeles, nu au nici o legătură cu Rugăciunea. Trist este însă că evenimentul din acea duminică s-a bucurat de sprijinul substanţial al Mitropoliei Moldovei (unul dintre organizatorii de vârf ai acestei mascarade „duhovniceşti") - instituţie bisericească care este oblăduitoarea credincioşilor ortodocşi din Moldova. mai departe>>

Crearea sistemului biometric global

puscarie mondiala

FBI intentionează să obţină accesul la baza de date biometrice ai Marii Britaniei, comunică ziarul britanic Guardian.

Proiectului de creare a unei singuri baze de date cu denumirea de Consorţiu Informaţional Internaţional s-au alăturat, pe langa SUA şi Marea Britanie, alţi membri ai "coaliţiei antiteroriste" - Canada, Noua Zelanda şi Australia.

Informaţia personală este colectată de serviciile secrete sub pretextul "luptei antiteroriste" . Experţii sunt de părerea că nu este vorba doar de o unificare forţelor ai statelor din coaliţia antiterorista ci de combinaţii mult mai complicate.

Banca Britanică de date conţine informaţie a 7 milioane de oameni. Aceasta nu este o cifră atat de mare, luând în consideraţie faptul că potrivit unor date, pe serverele FBI din SUA şi Canada există deja mai departe>>

Nimic nu trece fără urmă

Razboi cu turcii 200

Noi, oamenii, trăim pe pământ ca în palmă. „unde este omul, acolo e şi Dumnezeu", zice Sf. Antonie cel Mare. Toate faptele noastre, cuvintele şi gândurile sunt controlate şi de rai şi de iad, şi de Dumnezeu şi de diavol. Atunci când ne pocăim de păcate şi ne străduim să ne îndreptăm viaţa, luptăm cu patimile şi viciile, suportăm cu răbdare bolile, scârbele, ocările, defăimările, nu cârtim, ci pentru toate mulţumim lui Dumnezeu, atunci tot cerul se bucură de mântuirea noastră. „Nu există nimic mai frumos şi mai plăcut decât sufletul bun!, exclamă Sf. Ioan Gură de Aur. El înfrumuseţează tot omul". mai departe>>

“Vara este aproape”

"- Părinte, oare se poate spune că noi acum trăim anume în acele vremuri, când se apropie împlinirea profeţiilor Sfântului Apostol Ioan Teologul, despre zilele din urmă?

- În anul 1978, această întrebare i-a fost pusă stareţului Paisie (Aghioritul). Voi răspunde cu cuvintele acestuia, care a spus: „Copiii tăi vor fi martorii împlinirilor profeţiilor din Noul Testament". mai departe>>

Întristarea

Fericit este omul
care nădăjduieşte
spre Domnul

Nesterov

În Patericul Sfinţilor Părinţi scrie despre un frate care mult se întrista şi plângea mereu pentru păcatele sale. Într-o zi I s-a arătat lui Domnul, zicându-i: "Ce plângi, omule, ce te întristezi aşa?" şi a răspuns fratele: "Nu voieşti, Doamne, să plâng şi să mă mâhnesc, căci cu atâtea Te-am scârbit?". Atunci Domnul, întinzandu-şi mâna, a pus-o pe capul lui, zicând: "De acum nu te mai scârbi, de vreme ce tu Te-ai scârbit pentru Mine, Eu nu Mă voi scârbi asupra ta, căci dacă sângele Meu l-am dat pentru tine, cu mult mai vârtos îţi voi da iertare şi ţie şi la tot sufletul care se pocăieşte curat!"

După aceasta, venindu-şi în sine, fratele s-a aflat cu inima plină de toată bucuria şi s-a încredinţat că Domnul a făcut milă cu dânsul. Deci, toată viaţa lui a petrecut-o cu multă smerenie, mulţumind lui Dumnezeu totdeauna. Din această pildă se vede mai departe>>

Darul pomenirii morţilor

La un Preasfinţit Episcop
Au venit din eparhie
Plângeri contra unui preot
Cu năravul la beţie.
Şi precum aceste plângeri
Stăruiau necontenit,
S-a găsit de cuviinţă
Să-l oprească la slujit.
S-a alcătuit scrisoare
Spre a lui canonisire,
Ca prin asta Parohia
Şi cei mari să aibă ştire.

Cum şi de ce să citim Scriptura

Citirea 200 copy

Biblia este, într-un anume înţeles, o biografie în lumea aceasta a lui Dumnezeu. Într-însa Cel Neînfăţişat s-a înfăţişat, într-un fel, pe Sine.

Sfintele Scripturi ale Noului Legământ sunt o biografie a Dumnezeului întrupat, în lumea aceasta. Între ele se istoriseşte cum Dumnezeu, pentru a se descoperi pe Sine oamenilor, a trimis pe Dumnezeu Cuvântul, care a luat trup şi s-a făcut om - şi ca om le-a spus oamenilor tot ce este Dumnezeu, tot ceea ce voieşte Dumnezeu de la lumea aceasta şi de la oamenii dintr-însa.

Dumnezeu Cuvântul a descoperit planul lui Dumnezeu pentru lume şi dragostea lui Dumnezeu pentru lume. mai departe>>

Prin smerenie se nimicesc toate uneltirile vrăjmaşului

cruce

Să lăsăm poftele lumii, pentru că acestea, prin nebăgare de seamă, iarăşi ne împreună şi ne leagă de ea. De voim să scăpăm desăvârşit, să ne învăţăm a ne tăia voia şi aşa, puţin câte puţin, cu ajutorul lui Dumnezeu, sporim şi ajungem la nepătimire, că nimic alta nu foloseşte pe om atât de mult ca tăierea voii. În adevar, mai mult sporeşte cineva prin aceasta decât prin toate faptele cele bune. Că în ce chip cineva mergând pe cale se odihneşte la un loc de popas şi întărindu-se merge multă cale, aşa şi cel ce umblă pe calea tăierii voii îşi câstigă prin aceasta nepătimire şi poate în puţina vreme a tăia şi zece voinţe. În ce chip, ascultă: mergând pe drum, vede ceva, iar cugetul îi spune: uită-te acolo! El îi răspunde: nu vreau, îşi taie voia şi nu se uită. Sau găseşte oameni vorbind şi cugetul îi zice: spune şi tu cutare cuvânt: şi el îsi taie voia şi nu zice. Îi zice gândul să meargă la bucătar să vadă ce bucate găteşte, el însă îşi taie voia şi nu merge; vede ceva şi cugetul îl îndeamnă a întreba cine l-a adus, totuşi îşi taie voia şi nu întreabă. Astfel, puţin câte puţin, deprinzându-se, se obişnuieşte desăvârşit a-şi tăia voia. Din cele mici se învaţă a tăia şi cele mari fără osteneală şi puţin câte puţin se deprinde a nu avea nici o voie. Şi aşa, orice face se odihneşte: căci nevrând vreodată să-şi facă voia, totdeauna se află în linişte. Pentru că cel ce nu are voia sa, orice face îl mulţumeşte, pe toate socotindu-le ca fiind după voia sa, ori aşa, precum am zis, se află întru nepătimire: că toată turburarea şi ispita, prigonirea şi bântuiala nu ne vin din altă parte, fără numai că voim să se facă voia noastră. mai departe>>

Copilul crescut fără frică de Dumnezeu

Au venit doi soţi, o doamnă şi un domn, şi s-au aşezat lângă mine. Erau cu prestanţă, îmbrăcaţi bine. "Părinte, au zis ei, am vrea să vorbim ceva". I-am luat în casă, că ei aveau un necaz pe care nu-l puteau spune de faţă cu toată lumea.

Când i-am întrebat de unde sunt, mi-au spus: "De la Reghin, domnul părinte", şi au început a plânge amândoi. Păi când vezi tu că plâng doi oameni aşa de mari - erau directori de întreprindere amândoi -, nu plâng de flori de măr. Ce-i în inima lor, numai Dumnezeu ştie! mai departe>>

Întinerire cu celule de fetuşi avortaţi

E de neînchipuit că lumea, în rătăcirea ei şi în dorinţa satisfacerii "nevoilor" egoiste, a ajuns la canibalism. Nu numai că-şi omoară masiv propriii prunci, ci îi foloseşte în diverse metode de întinerire. Cele mai costisitoare şi mai "eficiente" creme pentru faţă conţin substanţe extrase din copiii avortaţi. Cu adevărat nu are limite nebunia omenească insuflată de vrăjmaşul mântuirii noastre. mai departe>>

Pune-ţi podoaba cea duhovnicească

ioan-gura-de-aur-2

Care femeie, stapînita tare de dragostea podoabelor, a prefăcut în bani aurul şi diamantele ei, ca sa smulga din ghearele mortii sufletul unui copil? Dar pentru ce vorbesc de sufletul unui copil? Care femeie şi-a răscumpărat cu ele sufletul ei pierdut? Dimpotriva, văd că mulţi îsi vînd în fiecare zi sufletul de dragul bijuteriilor. Dacă li se îmbolnăveşte trupul fac tot ce pot, dar dacă vad că li se strică sufletul, nu fac nimic, ci privesc cu nepăsare şi sufletul lor şi sufletul copiilor lor ca să le ramână podoabele, care pier cu timpul şi ele. Pui pe tine aurării în valoare de mii de talanţi, iar mădularul lui Hristos nu are nici hrana cea de toate zilele. Stăpânul de obşte al universului a dat deopotrivă tuturor şi cerul şi cele din ceruri şi masa cea duhovnicească. Tu însă nu-i dai Lui nici pe cele pieritoare, ca să fii legat necontenit cu lanţurile acestea cumplite. Din pricina aceasta miile şi miile de păcate, din pricina aceasta bărbaţii ajung nişte desfrânaţi, pentru că voi, femeile, nu-i faceţi să trăiască creştineşte, nu-i faceţi să filozofeze, ci-i învăţaţi să le placă podoabele cu care se împodobesc femeile stricate; din pricina aceasta şi cad repede în braţele desfrâului. mai departe>>

Dragostea pentru animale: între zoolatrie şi pradă

doamna-si-cainii 200

Tuturor ne sunt dragi animalele, chiar dacă de unele ne este teamă. În copilărie ne-am jucat cu ele şi poate şi acum ne mai luptăm cu ispita de atunci. Nu uităm totuşi că Sfântul Siluan Athonitul (despre care nu se poate spune că nu iubea creaţia lui Dumnezeu, din moment ce se întrista pentru ruperea fără motiv a florilor) ne-a învăţat că nu trebuie nici să vorbim cu animalele, căci ne coborâm astfel la treapta lor de necuvântătoare.

Ne e milă de ele pentru că, nevinovate fiind, suferă de stricăciunea întregii creaţii ca urmare a păcatului originar. Ne e milă că omul căzut, rupt de relaţia cu întreaga creaţie, a ajuns să se poarte cu animalele într-un mod care nu se cuvine. Ne e mila şi când omul sărac le face pe bietele necuvântătoare părtaşe la sărăcia lui, întreţinându-le necorespunzător, asuprindu-le, dar şi când omul bogat le creşte în condiţii de răsfăţ şi alintare. De multe ori, în asemenea împrejurări, ne încearcă un sentiment de revoltă. Cum se cuvine de fapt să ne purtăm cu aceste creaturi ale regnului animal? mai departe>>

Eu nu iau parte la mişcarea ecumenică

pr-sofro

Mai înainte de a mă duce de la voi - iar sfârşitul vieţii mele este aproape - aş dori ca voi să vă mântuiţi de aberaţia de care suferă lumea contemporană în planul theologiei, ca să nu scoată cineva vreo teorie neadevărată despre Dumnezeu care să dezbine lumea creştină. Gândiţi-vă că la Geneva, în Centrul mondial al unirii Bisericilor, se află mai mult de două sute de doctori în theologie cu păreri diferite! De unde aceasta? Căci Dumnezeu unul este.

Şi cum se întâmplă că există confesiuni care urăsc pe celelalte şi le prigonesc? Acum prigoana împotriva Dreptei Slăviri este în lumea întreagă. Şi prin ce provocăm noi această ură? Nouă ne e frică „şi o muscă să supărăm," însă pe noi ne urăsc mai mult decât pe răufăcători. Iar aceasta nicicum nu este fantezie, aşa cum o ştim din experienţă. Dar „să nu se turbure inima voastră: credeţi în Hristos Dumnezeu," şi continuaţi-vă această viaţă. El a zis: „Precum pe Mine au urât fără pricină, aşa şi voi veţi fi urâţi pentru Numele meu." Aşa, să nu pierdeţi din vedere viziunea de bază: viaţa fără de păcat!

Eu nu iau parte la mişcarea ecumenică. Dar ideea mea ar fi următoarea: Adunaţi-vă şi socotiţi cum este cu putinţă a trăi fără de păcat. Se adună două sute de doctori în theologie şi fiecare îşi vorbeşte prostiile, dezvăluindu-şi propria neştiinţă şi ignoranţă. mai departe>>

Reîntoarcere

Mă-ntorc la tine, ţărână,
Cu fiece zi vin puţin,
Mă trage moartea de mână
Cu trupul spre tine să vin.
Simt cortul cum mi se destramă
Şi totul mă doare ades,
În zare Olarul mă cheamă
Din templul fiinţei să ies.
Mă-ntorc iar la tine, ţărână?!
Mă chemi sau doar mi se pare?!...
Cât timp, câtă vreme-mi rămâne
Să plec de pe-a vieţii cărare?
Un suflet dator sunt s-aduc
Şi traista cu faptele mele!
Ajută-mă, Doamne, s-apuc
Să trec printre vămile rele!
Să trec şi la Tine s-ajung,
Să-Ţi cad în genunchi, ostenit,
Să plâng... şi să plâng... să tot plâng
C-atâta de mult Te-am mâhnit...
...S-aştept, cu iubire şi teamă
Să judeci prea multul păcat
Şi-apoi s-aud glasul ce cheamă:
Hai, vino! Ca Tată ce-ţi sunt... te-am iertat!
Paraschiva RĂDOI