E toaca Ta! A început să bată!
Foaie de suflet şi de cuget pentru tot creştinul
Toaca
Maică Matrona
 [video] "Ecumenismul e pentru că nu ne apărăm credinţa, iar dacă nu ne apărăm credinţa - ne pecetluiesc". Adunare generală. “Invazia microcipurilor în Moldova. Cum ne apărăm?” Prot. Anatolie CIBRIC: „În ultima vreme, pe unele forumuri au apărut comentarii provocatoare semnate cu numele meu” [video] Un filmuleţ despre CIPURI şi o întrebare: CIPURILE IMPLANTABILE actuale LE-AŢI ACCEPTA? PATRIARHUL KIRIL ÎI CONSIDERĂ PE CATOLICI ŞI PROTESTANŢI ERETICI. Detalii depsre întâlnirea delegaţiei Mitropoliei Moldovei cu arhiep. Teognost EREZIA STRÂNSĂ CU UŞA ÎŞI ARATĂ COLŢII. Primele informaţii despre întâlnirea delegaţiei Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove cu arhiepiscopul Teognost [video] Conferinţă de presă la tema reacţiei ierarhiei BORu la Scrisoarea Deschisă a Creştinilor Ortodocşi din Moldova Creştinii ortodocşi către reprezentaţii Ministerului Sănătăţii: „Nu vă credem!” [video] Un grup de ONG-uri cer modificarea legislaţiei privind vaccinarea copiilor Conferinţă şi protest spontan împotriva vaccinării obligatorii [video] Ieroschimonahul Rafail (Berestov) Aghioritul la întâlnirea de la Chişinău: „Întreaga Ortodoxie este într-un pericol nemaiauzit!” [video] STRIGĂTOR LA CER: 2006 - Pomenirea papei în catedrala patriarhală din Constantinopol [video] Cuvântarea Părintelui Anatolie (CIBRIC) despre prigoana începută ACUM în Rusia: "Vine valul cel mare!" [video] PS Iustinian (România): ”Slujitorii altarelor, să luăm ATITUDINE! Poporul intuiește ceva...” Scrisoarea deschisă a creştinilor ortodocşi din Moldova către Patriarhul Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii [ACTUALIZAT]  DRUMUL CRUCII în jurul Chişinăului [FOTO/VIDEO - actualizat, 17 iulie]  [IMPORTANT, VIDEO] Părintele Rafail (BERESTOV) de la Athos susţine Scrisoarea creştinilor ortodocşi din Moldova către Patriarhul Kiril  Stareţul Rafail (Berestov) de la Athos: "Nu se mai poate tăcea!" [foto] 23iunie. Moldova, binecuvântată de Dumnezeu!  [video] Părintele Arsenie (Papacioc): "Pentru adevăr trebuie să ştii să mori" Sf. Simeon Noul Teolog: Pogorârea în noi a Sfântului Duh - condiţia mântuirii  Mass-media (ne) moldovenească prigoneşte tot ce e creştinescArhiepiscopul Averchie (Tauşev): "Să fim adevăraţi creştini ortodocşi, nu modernişti" Cuv. Kukşa al Odesei: "Staţi în credinţa ortodoxă până la ultima suflare!" Pr. Dionisie Ignat: "Dacă au înşelat pe capii Bisericii, sigur... s-a terminat, e sfârşitul"  
românăрусский
Legături externe

rss


Scara spre Cer


Banerul nostru:

toaca_139


Nr. 4, aprilie 2014
Sfinte amintiri din Satul Nou
Ştiri și Publicații
Toate ştirile şi publicaţiile>>

biserica-satul-nou-rgb_400Am avut fericirea să mă nasc în Satul Nou, baştina mea din regiunea Odesa, raionul Sarata, sat de oameni gospodari, creştini, în a cărui inimă se înalţă o frumoasă biserică cu şi mai frumoase şi de neuitat tradiţii. Satul a avut parte de preoţi evlaviosi, plini de râvnă şi entuziasm, care prin strădania şi dârzenia lor au contribuit la înflorirea Bisericii noastre. Aceştia sunt părintele Ştefan Filonov, întemeietorul corului bisericesc fenomenal, care a dus faima Satului Nou, apoi, mai tirziu, părintele Gheorghe Cibric, care a ştiut să preţuiască, să continuie, să dezvolte şi să ridice pe o treaptă şi mai înaltă viaţa spirituală a sătenilor.

Am mai avut fericirea să fiu fiica uneia dintre coriste, Matrona, care mi-a oferit o copilărie deosebită, petrecută în sânul şi atmosfera corului bisericesc, format din cântăreţi, în primul rând creştini, care posedau o cultură deosebită şi erau de o modestie rară. Practic, din pruncie şi până la absolvirea scolii, m-am aflat printre ei, printre legendarii cântăreţi, care, lăsând sapa, după o zi de muncă pe câmp, alergau la "speucă" şi, luând partiturile în mâinile bătătorite şi arse de soare, învăţau cântări în patru voci, fără a-si da seama că aceste lucrări fac parte din repertoriul corurilor profesioniste, fiind scrise de compozitori precum Muzicescu, Vedel, Smolenski, Ionescu, Vinogradov, Bortneanski, Berezovski s. a.

Se scurg anii, şi aceşti corişti, rând pe rând, se mută la Domnul după o viaţă dedicată slujirii lui Dumnezeu, căci în fiecare duminică, în fiecare zi de sărbătoare, lăsând şi oboseala, şi "grija cea lumească", îşi îndreptau paşii spre Locaşul Sfânt, pentru a fi părtaşi la lucrarea Dumnezeiască a Sf. Liturghii, pentru a o împodobi prin vocile lor, unite într-o frumoasă armonie, creând o solemnă atmosferă de sărbătoare, de rugăciune, de trăire duhovnicească. Pentru toată viaţa acei ani au lăsat o amprentă adâncă în sufletul meu şi păstrez amintirea lor ca pe nişte mărgăritare de mare preţ. Cu cât înaintez în vârstă, cu atât valoarea lor creşte şi simt necesitatea de a povesti despre ei, despre trăirile frumoase, pe care mi le-au dăruit.

În fiecare an, de Paşti, oriunde m-aş afla, simt sărbătoarea ca la Satul Nou, căci mă reîntorc în timp şi revin din nou în biserica satului meu natal, plină de lumină, scăldata de razele soarelui pascal, împodobită în decoruri albe, cu coşuleţe frumoase, umplute cu ouă roşii şi cozonaci, cu Sf. Înviere în mijlocul bisericii, plină de lume în cele mai frumoase haine de sărbătoare, îl vad pe părintele Gheorghe în veşminte albe, cu mitră albă pe cap, cu sfeşnicul cu trei lumânări în mână, cu o frumoasă voce cântând pe amvon: "Cu Trupul adormind...", apoi corul, acel minunat cor, cântând irmoasele pascale de Vedel şi toate acele dulci cântări pascale, care te făceau să simţi pe deplin măreţia sărbătorii.

Nici odată nu voi uita splendida panoramă a vecerniei pascale, care în amiaza zilei aduna din nou tot satul pentru a resimţi încă o dată bucuria Învierii. Biserica era plină de lume cu feţe ce radiau bucurie, curtea Bisericii era plină de lume, care formau grupuri pentru a continua sărbătoarea împreună. Iar noi, copiii, zburdam veseli printre ei, în rochiţe şi sandale noi, cu buzunarele pline cu bomboane şi ouă roşii... Pentru totdeauna mi s-a memorizat citirea Sf. Evanghelii de către părintele Gheorghe, pe un ton deosebit de festiv, măreţ, fiind înconjurat de pălămar şi doi băeţei, toţi îmbrăcaţi în stihare albe, cu făclii în mână. Părintele citea un stih în limba româna, corul cinta: "Hristos a înviat din morţi...", iar clopotelele sus, vesel confirmau vestea Învierii. Apoi preotul relua acelaşi verset în limba rusă, corul cinta: "Hristos voskrese iz mertvâh...", si din nou dangătul clopotelelor... Astfel, ascultând, îţi părea ca eşti în Împărăţia Cerurilor şi-L vezi pe Hristos Înviat...

Îi mulţumesc lui Dumnezeu că m-a sădit în acea gradina de pomi roditori şi m-a îndulcit din roadele lor şi mă rog să-i fericească pe toţi acei care mi-au mângâiat sufletul meu de copil, mi-au trezit admiraţia, au semănat şi au cultivat în sufletul meu dragostea pentru Dumnezeu, pentru tradiţiile creştineşti, pentru cântarea bisericească, fără de care viaţa mea nu ar avea nici un farmec. Dumnezeu să o miluiască pe matuşca Veronica, care era inima corului, şi care radia bunătate, blândeţe, smerenie, credinţă, creând atmosfera deosebită din strană.

Voi păstra cu sfinţenie aceste amintiri şi încă multe, multe altele, care îmi răscolesc sufletul până la lacrimi, care, atât de intens trăite, au rămas ca o adiere de vânt, ce a trecut şi nu mai este... Şi, totuşi, mă văd încă printre ei şi aud vocile lor cântând: "Cerurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se bucure, şi să prăznuiască toată făptura cea văzută şi cea nevăzută, că Hristos S-a sculat, Veselia cea veşnică!".

Cu faţa scăldată în lacrimi de bucurie şi de nostalgie şi cu plecăciune până la pământ - Lidia CHIRĂU-CAZAN, Hânceşti

Lăsaţi un comentariu

ATENŢIE: Redacţia îşi asumă dreptul de a suprima comentariile deplasate.