E toaca Ta! A început să bată!
Foaie de suflet şi de cuget pentru tot creştinul
Toaca
Maică Matrona
 [video] "Ecumenismul e pentru că nu ne apărăm credinţa, iar dacă nu ne apărăm credinţa - ne pecetluiesc". Adunare generală. “Invazia microcipurilor în Moldova. Cum ne apărăm?” Prot. Anatolie CIBRIC: „În ultima vreme, pe unele forumuri au apărut comentarii provocatoare semnate cu numele meu” [video] Un filmuleţ despre CIPURI şi o întrebare: CIPURILE IMPLANTABILE actuale LE-AŢI ACCEPTA? PATRIARHUL KIRIL ÎI CONSIDERĂ PE CATOLICI ŞI PROTESTANŢI ERETICI. Detalii depsre întâlnirea delegaţiei Mitropoliei Moldovei cu arhiep. Teognost EREZIA STRÂNSĂ CU UŞA ÎŞI ARATĂ COLŢII. Primele informaţii despre întâlnirea delegaţiei Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove cu arhiepiscopul Teognost [video] Conferinţă de presă la tema reacţiei ierarhiei BORu la Scrisoarea Deschisă a Creştinilor Ortodocşi din Moldova Creştinii ortodocşi către reprezentaţii Ministerului Sănătăţii: „Nu vă credem!” [video] Un grup de ONG-uri cer modificarea legislaţiei privind vaccinarea copiilor Conferinţă şi protest spontan împotriva vaccinării obligatorii [video] Ieroschimonahul Rafail (Berestov) Aghioritul la întâlnirea de la Chişinău: „Întreaga Ortodoxie este într-un pericol nemaiauzit!” [video] STRIGĂTOR LA CER: 2006 - Pomenirea papei în catedrala patriarhală din Constantinopol [video] Cuvântarea Părintelui Anatolie (CIBRIC) despre prigoana începută ACUM în Rusia: "Vine valul cel mare!" [video] PS Iustinian (România): ”Slujitorii altarelor, să luăm ATITUDINE! Poporul intuiește ceva...” Scrisoarea deschisă a creştinilor ortodocşi din Moldova către Patriarhul Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii [ACTUALIZAT]  DRUMUL CRUCII în jurul Chişinăului [FOTO/VIDEO - actualizat, 17 iulie]  [IMPORTANT, VIDEO] Părintele Rafail (BERESTOV) de la Athos susţine Scrisoarea creştinilor ortodocşi din Moldova către Patriarhul Kiril  Stareţul Rafail (Berestov) de la Athos: "Nu se mai poate tăcea!" [foto] 23iunie. Moldova, binecuvântată de Dumnezeu!  [video] Părintele Arsenie (Papacioc): "Pentru adevăr trebuie să ştii să mori" Sf. Simeon Noul Teolog: Pogorârea în noi a Sfântului Duh - condiţia mântuirii  Mass-media (ne) moldovenească prigoneşte tot ce e creştinescArhiepiscopul Averchie (Tauşev): "Să fim adevăraţi creştini ortodocşi, nu modernişti" Cuv. Kukşa al Odesei: "Staţi în credinţa ortodoxă până la ultima suflare!" Pr. Dionisie Ignat: "Dacă au înşelat pe capii Bisericii, sigur... s-a terminat, e sfârşitul"  
românăрусский
Legături externe

rss


Scara spre Cer


Banerul nostru:

toaca_139


Nr. 9, septembrie 2009
Domn pravoslavnic, cu dragoste şi râvnă creştină
Ştiri și Publicații
Toate ştirile şi publicaţiile>>

sfintii-martiri-brancoveni

Urcat pe tronul Munteniei în 1688, Constantin Brâncoveanu a domnit peste un sfert de veac, marcând istoria neamului şi a Bisericii prin numeroase ctitorii (între care mănăstirea Hurezi) ocrotind cultura şi apărând Ortodoxia pe pământ nostru şi pe cel străin.

La 25 Martie 1714, Voievodul Constantin Brâncoveanu este mazilit (detronat) de turci, dus cu familia la Istambul şi închis în temniţa Edicule (Şapte Turnuri). Până în vara va fi torturat continuu pentru a mărturisi unde-şi avea banii, turcii numindu-l „Altân Bei" (Prinţul Aurului). După torturi cumplite i-au smuls semnătura pentru aurul depus la Veneţia.

Pe 28 august 1714, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, când împlinea 60 de ani, Constantin Brâncoveanu a fost dus la locul de osânda Ialy Chisc (Chioşcul Mării).

Erau prezenţi sultanul Ahmed al III-lea, marele vizir Gin Ali, reprezentanţii „creştinătăţii apusene - Franţa, Anglia, Imperiul Habsburgic, Rusiei - care nu refuzaseră invitaţia chiar în ziua de Sf. Maria" (Nicolae Iorga), alături de numeroşi privitori. Li s-a îngăduit să-şi facă o ultimă rugăciune, după care sultanul le-a oferit viaţa dacă trec la mahomedanism (islam). Del Chiaro notează răspunsul demn al Voievodului „Împărate! Averea mea, cât a fost, tu ai luat-o, dar de legea mea creştină nu mă las! În ea m-am născut şi am trăit, în ea vreau să mor. Pământul ţării mele l-am umplut cu biserici creştineşti şi, acum, la bătrâneţe, să mă închin în geamiile voastre turceşti ? Nu, împărate ! Moşia mi-am apărat, credinţa mi-am păzit. În credinţa mea vreau să închid ochii, eu şi feciorii mei". Apoi şi-a încurajat fiii astfel: „Fiilor, aveţi curaj! Am pierdut tot ce aveam pe lumea aceasta pământească. Nu ne-au mai rămas decât sufletele, sa nu le pierdem şi pe ele, ci să le aducem curate în faţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!"

Sultanul a dat semnalul execuţiei. Primul fu decapitat vistiernicul Ianache Văcărescu, apoi cei patru fii ai Domnului : Constantin, Ştefan, Radu şi micuţul Matei (11 ani).

Matei, în vârstă de numai 11 ani, s-a aruncat în faţa sultanului, făgăduindu-i că se va face musulman dacă i se va cruţa viaţa. Cererea nu era întâmplătoare întrucât de multe ori, în aceste patru luni de tortură, li se promisese viaţa în schimbul lepădării de credinţă, condiţie pe care nenorociţii captivi, deşi sleiţi de puteri, au refuzat-o. Matei o implora acum, în faţa butucului pe care şiroia sângele fraţilor săi, sub braţul călăului ce aştepta hotărârea sultanului. Acesta, după ce a primit rugămintea prin tălmaci, l-a întrebat pe Brâncoveanu dacă se învoieşte şi el. Viaţa fiului era acum în mâna tatălui. Cumplită trebuie să fi fost sfâşierea, de o clipă, în sufletul bătrânului, care i-a făcut fiului său un semn: mântuieşte-ţi sufletul, nu viaţa! Tradiţia spune că Matei, ruşinat de cererea invocată, pune bărbăteşte capul pe butuc spunându-i călăului : „Loveşte, vreau să mor creştin!". Curajoase cuvinte rostite de un copil!

Înmărmurit de durere, Domnul murmură: „Doamne, fie voia Ta", după care i s-a tăiat şi lui capul. Nicolae Iorga nota: „La capătul celei mai zguduitoare tragedii, ce n-are pereche în analele sângeroase ale sultanilor de odinioară, numai atunci s-a pus capăt celor mai straşnice clipe pe care le poate suferi vreodată un suflet omenesc. Capul Domnitorului nu s-a putut dezlipi de trup, la lovitura nedibace, poate miloasă, a călăului, şi, grămadă, trupul bătrânului părinte a căzut în ţărâna udata de sângele tuturor copiilor săi". Cele şase trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele „purtate în prăjini" pe uliţele cetăţii, au fost înfipte la o poartă a Seraiului şi ţinute acolo trei zile, după care au fost aruncate în mare. Creştinii evlavioşi au scos trupurile din mare şi le-au înmormântat, pe ascuns, în biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Halchi. Osemintele Voievodului-Martir au fost aduse în ţară de soţia sa, Doamna Maria, în 1720 şi îngropate pe ascuns în biserica Sf. Gheorghe-Nou din Capitală. Mormântul a fost acoperit de o placa de marmora alba, fără nume, iar identificarea s-a făcut după descoperirea, în 1914, a unei candele de argint cu inscripţia: „Aici odihnesc oasele fericitului Domn, Io, Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod".

Cronica vremii ni-l descrie pe Constantin Brâncoveanu ca un „Domn pravoslavnic, cu dragoste şi râvna creştina. Credinţa, acest sentiment sublim, i-a călăuzit întreaga viaţă şi i-a fost sprijinul cel mai puternic în ceasul crâncen al morţii. El a lăsat în sufletul poporului amintirea unui domn creştin bun şi drept, iar în artă operele create în epoca sa arată că deasupra suferinţelor zilnice şi a pericolelor neîntrerupte, gândul lui ştia să se elibereze şi să urce la Dumnezeu, purtat de aripile curate ale credinţei".

Pr. Cezar VASILIU

Comentarii

2009-10-19 13:11:07
veronica

Cît de mult are nevoie scumpa noastră ţărişoară, astăzi de un aşa Domnitor...

Lăsaţi un comentariu

ATENŢIE: Redacţia îşi asumă dreptul de a suprima comentariile deplasate.