E toaca Ta! A început să bată!
Foaie de suflet şi de cuget pentru tot creştinul
Toaca
Maică Matrona

    

românăрусский
Ссылки

rss


Scara spre Cer


Banerul nostru:

toaca_139


Тоака Новости
Preasfinţitul Petru de Hâncu: "Susţinerea publică de către liderii scenei socio-politice a atacurilor sodomiţilor la moralitatea societăţii poate duce la EXCLUDEREA lor din Biserică."
Новости и Статьи
Все новости>>

PC015052 copy_cr_cr_cr_cr_crConform ultimului recensământ populaţia Republicii Moldova este, în marea sa majoritate ortodoxă. În acest context Biserica Ortodoxă din Moldova îşi reiterează poziţia sa privind dezacordul referitor la orice manifestare deschisă a sodomiei şi a altor expresii publice amorale de genul acesta.

Preceptele Bisericii Ortodoxe ne explică destul de clar ca sodomia este un păcat grav atât la nivel intim duhovnicesc cât şi la cel interpersonal. Aceste manifestări pot afecta grav moralitatea publică şi pot avea repercusiuni de lungă durată aspra societăţii în totalitate.

Orice manifestare publică a acestui păcat este un atac făţiş asupra moralităţii societăţii. De aceea Sfinţii Părinţi au stabilit gravitatea acestuia prin modul de ispăşire şi timpul penitenţei. De exemplu, Sfântul Ioan Ajunătorul spune următoarele: „Canonul al 4-lea al lui Grigorie de Nyssa exclude de la împărtăşanie pentru optsprezece ani pe cel ce comite necuviinţă cu bărbaţii; iar canonul al 62-lea al Iui Vasile cel Mare, pentru cincisprezece. Noi însă socotim că pentru trei ani să se excludă de la împărtăşanie unul ca acesta, plângând şi ajunând, şi spre seară mâncând mâncăruri uscate şi 200 de metanii făcând. Iar dacă se dedă mai mult trândăviei, să împlinească cincisprezece ani."

Sfinţii Grigorie de Nyssa şi Vasile cel Mare sunt acei luminători ai Ortodoxiei numele cărora era cunoscut chiar şi de cel mai de jos ţăran. Numai câte nume de Grigorie şi Vasile poartă conaţionalii noştri. Respectul pe care l-au avut părinţii şi bunicii noştri faţă de Biserică a făcut ca acum, noi cu toţii, să trăim în linişte şi pace.

Susţinerea publică de către liderii scenei socio-politice a acestor atacuri la moralitatea societăţii noastre implică o responsabilitate mult mai mare putându-se ajunge până la excluderea lor din rândul Bisericii prin neacceptarea la Sfânta Euharistie şi celelalte Sfinte Taine. În acelaşi timp, numele acestora nu se vor pomeni la nici o rugăciune rostită de vreun preot al Bisericii Ortodoxe. Şi dacă demnitarul persistă în greşeala lui atunci după un anunţ prealabil şi după un indemn cu dragoste duhovnicească se poate ajunge până la anatemizarea acestuia.

Făcând acest îndemn către o bună cuviinţă, Biserica nu urmăreşte scopuri politice şi cu atât mai mult nu se raliază anumitor sisteme filosofice de tendinţă eterodoxă. A face comparaţie, în acest context, între sistemele social-politice occidentale şi cele orientale este o tendinţă nesăbuită şi periculoasă. Se poate ajunge la stricarea echilibrului sub aspect duhovnicesc şi aşa fragil care poate duce la frământări acute în sânul societăţii noastre.

Încă din timpul voievozilor, cel mai mare dintre ierarhii locului avea un rol consultativ pe lângă puterea politică: Arhiereii pe Domni, arhimandriţii pe lângă boierii cei mai de seamă iar preoţii de enorie pe lângă răzeşi şi ţăranii simpli. Moralitatea societăţii este o prerogativă, în cea mai mare parte, a instituţiei bisericeşti, iar puterea politică ar trebui sa ţină seama de aceasta pentru că dacă echilibrul social în ţară dispare nu mai poate ajuta la restabilirea liniştii nici reformele politice şi nici cele economice.

Numai Biserica deţine medicamentul şi antidotul maladiilor sufleteşti din care face parte şi sodomia. Anume aşa este perceput desfrâul dintre carele face parte şi sodomia - o maladie în primul rând sufletească care trebuie tratată în cel mai serios mod. Când zic unii diletanţi că sodomia este un drept este una, când zice însă Biserica Ortodoxă că acest păcat este o ameninţare la adresa integrităţii sociale în ţară atunci liderii scenei politice ar trebui să ia seama şi să se consulte cu reprezentanţii instituţiei duhovniceşti celei mai reprezentative în ţară pentru a vedea dacă nu cumva fac vreo greşeală.

Cât timp marea majoritate (circa 93.4% - n.T.) a populaţiei este ortodoxă în ţară reprezentanţii statului nu ar trebui să fie atei sau agnostici, ca în timpul totalitarismului sovietic ci întocmai ca şi oamenii ce i-au ales: să respecte tradiţiile ţării, prescripţiile duhovniceşti şi să asculte de sfatul reprezentanţilor Bisericii.

eph.md


Citiţi şi:


ABONAŢI-VĂ, şi veţi fi la curent cu ultimele publicaţii.

Оставьте ваше сообщение

ВНИМАНИЕ: Редакция оставляет за собой право не размещать неуместные комментарии.